Câteodată ne gândim că
este foarte plictisitor atunci când nu ai un frate alături, dar există oameni
care, uneori, pur și simplu nu îi suportă pe ai lor. Este destul de ciudată
legătura între frați, mai ales când aceștia sunt și gemeni. Există, totuși,
modele ideale de frați. Pentru unii dintre noi, frații-scriitori, fie că au
scris povești, nuvele sau romane, ne-au fascinat și încă ne mai fascinează și
acum, în zilele ploioase sau serile melancolice. Am pregătit o listă de
frați-scriitori ce nu ar trebui ignorată:
1. Frații Grimm - Jacob Ludwig Carl (4 ianuarie 1785) și Wilhelm Karl (24 februarie 1786) s-au născut în orașul Hanau, în apropiere de Frankfurt (Germania), într-o familie cu 9 copii. Cunoscuți în toată lumea pentru volumele lor de povești, printre ele numărându-se: „Albă ca zăpada”, „Cenușăreasa”, „Hansel și Gretel”, „Muzicanții din Bremen”, „Lupul și cei șapte iezi”, „Fecioara Maleen”, „Croitorașul isteț” sau „Povestea celui ce nu știa ce-i frica”, Frații Grimm se numără printre cei mai îndrăgiți frați-scriitori, poveștile lor acaparând rapid inimile copiilor. Prima lor culegere a fost revizuită și publicată de mai multe ori între anii 1812 și 1857, crescând de la 86 de povești până la peste 200. Pe lângă scrierea și adaptarea basmelor, frații au scris culegeri respectate de mitologie germană și scandinavă, iar în 1808 au început să lucreze la un dicționar german de referință (Deutsches Wörterbuch – Cartea cu cuvinte germane) ce numără 33 de volume cântărind 84 kg și care, însă, a rămas neterminat până la sfârșitul vieților lor. Jacob Grimm a publicat prima carte de fonetică/fonologie a limbii germane - Legea lui Grimm. Popularitatea poveștilor culese de Frații Grimm a rămas intensă mult timp după dispariția lor fizică. Acestea pot fi citite în mai mult de 100 de traduceri și au fost adaptate de cineaști ca Lotte Reiniger și Walt Disney.
2. Geo Bogza (6 februarie 1908) și Nicolae Bogza (Radu Tudoran - 8 martie 1910) s-au născut la Blejoi, în apropiere de Ploiești. Dacă despre primul se știe că a fost un poet de mare întindere, de la „Ciorchinul de negi” al „Jurnalului” la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă, despre cel de-al doilea se știe că a fost autorul unor romane de mare succes, cum ar fi: „Toate pânzele sus” sau „Un port la răsărit”, însă ce nu mulți știu, este că relația dintre cei doi a fost una mai mult decât rece. Ura dintre ei nu cunoștea nici un hotar, de aceea Nicolae și-a schimbat numele, ca să nu se mai sugereze nici o legătură cu fratele său. Chiar și faptul că unul era pentru regimul comunist, iar celălalt nu, a reprezentat un impediment între cei doi, Nicolae trecând în conul de umbră al regimului odată cu instaurarea acestuia în țara noastră.
3. Ionel Teodoreanu (6 ianuarie 1897, Iași) și Alexandru Osvald Teodoreanu (Păstorel - 30 iulie 1894, Dorohoi) sunt doi frați total diferiți. Ionel, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței, este cel care a pus pe hârtie trilogia „La Medeleni”, publicând, apoi, succesiv în revista „Viața românească”. Romancier convins, Ionel Teodoreanu devine un nume cunoscut al generației interbelice, un scriitor consacrat, cu un palmares literar de trei volume de largă circulație, ce-l impun atât în fața publicului cât și a criticii, în ciuda unor rezerve ale celei din urmă. Pe de altă parte, Păstorel, s-a făcut remarcat în literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel mai cunoscut este „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, pe care criticul literar George Călinescu îl compară cu „Gargantua și Pantagruel”. Opera lui Păstorel Teodoreanu a circulat și oral, iar în timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri din regimul comunist.
4. Julian Tuwim (13 septembrie 1894) și Irena Tuwim (22 august 1899) s-au născut în Łódź. Primul a fost poet polon, de origine evreiască, scriitor, autor de vodeviluri, satire, librete pentru operetă și de versuri pentru cântece, unul dintre cei mai populari poeți poloni din perioada interbelică. Poezia lui Tuwim este considerată a fi una dintre cele mai dificile de pătruns, din cauza jocurilor de cuvinte sau a sensurilor multiple ale cuvintelor. Limbajul său poetic este caracterizat de o anume flexibilitate, de o bogăție aparte, de o nuanță umoristică, prezentând trăsăturile necesare pentru descrierea poetică a realității – într-un mod strălucit, sunt utilizate cadența și foșnetul cuvintelor polone în poezia Lokomotywa, poezie-onomatopee. Irena, ca și Julian, a cochetat tot cu poezia, dar a intrat și pe latura prozei, fiind chiar și traducătoare de literatură pentru copii și tineri. Ca poet, a debutat în 1916 în ziarul polonez „Hour”. Primele traduceri ale ei au fost publicate în 1938 în publicația J. Przeworski, acestea însemnând cărtea pentru copii „Winnie Pooh”.
5. Frații Strugațki,
Arkadi (28 august 1925) și Boris (14 aprilie 1933) sunt autori ruși de science
fiction care au publicat mai multe lucrări împreună. Ei sunt probabil cei mai
cunoscuți scriitori sovietici ai genului științifico-fantastic, având mulți
simpatizanți. Munca lor timpurie a fost influențată de Ivan Efremov. Punând
accentul pe aspectele cele mai întunecate din epoca modernă și adugând elemente
de satiră la adresa sistemului sovietic, așa s-a născut cel mai celebru roman
al lor: „Picnic la marginea drumului”, care a fost cenzurat de regimul comunist,
dar după care Andrei Tarkovsky a realizat filmul Călăuza. Frații Strugațki au
fost și încă mai sunt populari în mai multe țări, cum ar fi Polonia, Ungaria, Bulgaria
sau Germania.
