Echilibrul sau calitatea? Cine cรขศ™tigฤƒ รฎn poezie?

Poeziile, fie ele ศ™i grele, dar nu ca dificultate a receptฤƒrii, ci grele din punct de vedere al ideilor ศ™i al semnificaศ›iilor, au atรขt echilibru, cรขt ศ™i calitate รฎntr-un carusel al vieศ›ii ca trฤƒire ศ™i conศ™tiinศ›ฤƒ, ca luciditate ศ™i ordine รฎntr-o lume coerentฤƒ ศ™i transparentฤƒ.
Existฤƒ oameni care s-au รฎntrebat cine cรขศ™tigฤƒ รฎn poezie: echilibrul sau calitatea?

Aศ™adar, echilibrul constฤƒ รฎn exprimarea inexprimabilului ศ™i menศ›inerea รฎntre lumi, pe cรขnd calitatea, cu rฤƒdฤƒcini din Grecia anticฤƒ ศ™i cu perioade de excelentฤƒ รฎnflorire รฎn romantism ศ™i simbolism, dฤƒ frumuseศ›e ศ™i culoare poeziei, acea muzicalitate ce mรขngรขie organul lui Corti.
Primul este covรขrศ™itor, majoritatea poeziilor fiind un drum al esenศ›elor greu de atins ศ™i de rostit, dar calitatea, cu complicaศ›iile, confuziile, opacitฤƒศ›ile ei fac sฤƒ fie evitate cliศ™eele ortografie, grele pentru unii oameni. รŽntre echilibru ศ™i calitate existฤƒ o punte tacitฤƒ, aproape indescriptibilฤƒ, o armonie fireascฤƒ.

De o carte de poezie nimeni nu se poate apropia decรขt cu tandreศ›e, ca atunci cรขnd simศ›im nevoia sฤƒ mรขncฤƒm o prฤƒjiturฤƒ sau sฤƒ bem o limonadฤƒ.

Dacฤƒ ar fi sฤƒ ne luฤƒm dupฤƒ caracteristici, am vedea cฤƒ echilibrul dominฤƒ la acest capitol; ศ™i anume:

1. Libertatea pe care autorul ศ™i-o poate lua รฎn raport cu normele limbii literare;
2. Contrastul dintre sensul denotativ ศ™i sensul conotativ al cuvintelor
3. Caracterul individualizat al stilului (fiecare autor avรขnd stil propriu, are o oarecare uศ™urinศ›ฤƒ รฎn a echilibra poezia)
4. Unicitatea ศ™i inovarea expresiei
5. Bogฤƒศ›ia lexicalฤƒ (din punct de vedere statistic)
6. Sensurile multiple ale aceluiaศ™i cuvรขnt
7. รŽnglobarea elementelor din toate stilurile funcศ›ionale, dar ศ™i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon)
8. Mesajul are funcศ›ie poeticฤƒ, centratฤƒ asupra lui รฎnsuศ™i, asigurรขndu-i acestuia o structurฤƒ care รฎl face perceptibil la nivelul formei ศ™i adesea uศ™or de fixat รฎn memorie. Prin funcศ›ia poeticฤƒ, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaศ›ie, ci un text interesant รฎn sine: plฤƒcut, frumos, obsedant, amuzant. Pregnanศ›a mesajului este produsฤƒ de simetrii, repetiศ›ii, rime, ritm, sensuri figurate.
9. Folosirea termenilor cu sens figurat ca ศ™i a celora care, prin anumite calitฤƒศ›i, trezesc รฎn conศ™tiinศ›a cititorilor imagini plastice, emoศ›ii, sentimente;

Calitatea, รฎn schimb, riposteazฤƒ cu:

1. Exprimarea clarฤƒ a gรขndurilor ศ™i a sentimentelor
2. Utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimaยญrea gรขndurilor ศ™i sentimentelor
3. Respectarea normelor limbii รฎn organizarea comunicฤƒrii
4. Utilizarea riguroasฤƒ a termenilor รฎn organizarea enunศ›urilor
5. Utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literarฤƒ

Cu alte cuvinte, numim โ€žpoezieโ€ acel text care ne impresioneazฤƒ, care ne oferฤƒ un sentiment de acalmie, de plฤƒcere, o impresie de lucru propriu ศ™i inestimabil. Emoศ›ia produsฤƒ, fฤƒrฤƒ doar ศ™i poate, este efectul unei imagini poetice pe care poezia o produce datoritฤƒ cuvintelor de calitate, numite โ€žmetaforeโ€.