Romanul „Povestașul nu este un roman ca toate celelalte”, poate și pentru că
Mario Vargas Llosa a stat două luni printre băștinași, da, ați auzit bine, două
luni, culegând date despre un trai ce greu se scrie, spuse chiar de unul dintre
ei. Indienii machiguengas povesteau între ei ce se întâmpla cu ceilalți,
necazuri, evenimente, vânători, etc. Povestașul nostru prezintă pe scurt, în
câteva capitole, această viață departe de civilizația pe care noi o știm.
Saul (porecla
–Mascarita, datorită unei cicatrice care-i ocupa toată partea dreaptă a feței),
cel despre care aflăm că intră în contact cu această lume uitată, la început
din curiozitate, apoi lucrurile devin serioase: învățarea limbii, obiceiurile,
istoria, credința, devine unul dintre „sălbatici”, pledând necontenit pentru
nepătrunderea societății civilizate în obiceiurile triburilor din jungla Amazoniană.
La un moment dat el dispare, spunând că dorește să se mute în Israel, pentru
a-și găsi originile iudaice, însă naratorul bănuiește că acesta a rămas în
tribul la care ținea foarte mult. Saul este, deci, un povestaș care, cu toate
că știe multe despre legendele junglei Amazoniene, ajunge să-și șteargă urma, fără
a i se cunoaște identitate.
Cartea merită citită, o recomand!
