Copilăria este
cea mai frumoasă perioadă din viața unui om. În ea se trăiesc clipe de neuitat,
fericite sau chiar nefericite. Insă, când vine vorba de literatură, nu toate
personajele au avut o copilărie cu care să se mândrească. Unii nu au văzut o
jucărie în viața lor, alții nu au gustat
niciodată o ciocolată sau o napolitană, iar cei mai mulți nu au avut
nici măcar părinți. Fie au fost lăsați la orfelinate, fie abandonați la alte
rude sau fie moartea le-a răpit părinții.
Iată o listă de
șapte personaje literare orfane, dar extrem de blânde.
1. Jane Eyre - Charlotte Bronte
Jane este o orfană mică și urâtă. În timpul șederii sale
într-un cămin pentru copiii nobililor săraci, Jane este educată să devină profesoară
pentru copiii aristocraților, își însușește toate talentele pe care fetele
nobile trebuie să le afișeze pentru a impresiona posibilii viitori soți: dans,
pictură, croșetat și limba franceză. Mai mult, are principii solide și este
independentă și incoruptibilă.
2. David Copperfield - Charles Dickens
David rămâne de mic fără tată și devine o victimă a cruzimii
tatălui vitreg, Edward Murdstone și a surorii acestuia, Jane Murdstone, oameni
haini și fără suflet. Este nevoit să răzbată singur prin viață, înfruntând
nenumărate greutăţi.
Părăsit de toată lumea, simțindu-se al nimănui, David reușește să plece în
căutarea mătușii sale - Betsey Trotwood, care locuiește în Denver . Aceasta va juca un rol important în
viața lui David. Ea este cea care ia responsabilitatea de a se ocupa de
întreținerea și educaţia lui.
După ce își termină studiile, face un pas mare în viață, angajându-se la biroul
avocaților Spenlow și Jorkins și se căsătorește cu Dora Spenlow. După moartea
Dorei, David își găsește fericirea în a doua căsătorie, cea cu tânăra Agnes.
3. Pip (Marile speranțe) - Charles Dickens
Pip este un băiat sărac crescut într-un cătun dintr-un orășel
din Anglia , în apropierea Londrei. Băiatul
este orfan și trăiește cu sora sa, doamna Joe Gargery, și cu soțul acesteia,
Joe Gargery, fierarul comunității. Între cei doi se leagă o strânsă prietenie,
ambii fiind chinuiţi de sora, respectiv soția lor.
La un moment dat în copilăria sa chinuită, Pip ajută un
ocnaș evadat, ducându-i mâncare și băutură în mlaștinile din apropierea
satului, unde se aciuse acesta de frica soldaților, care într-un final reușesc
să îl prindă.
4. Dick Sand (Căpitan la 15 ani) - Jules Verne
Tânărul orfan Dick Sand este mus (elev marinar) la bordul
bricului-goeletei Pilgrim, comandată de căpitanul Hull . După un sezon slab de pescuit,
baleniera pleacă din Noua Zeelandă pentru a reveni în America .
Întreaga călătorie de întoarcere va constitui o ocazie pentru Dick Sand de a se
dezvolta din punct de vedere moral și de a-și dovedi limitele fizice, să facă
față unor situații deosebit de periculoase și să reziste amenințării
constituite de perfidul Negoro, enigmaticul bucătar de la bord.
5. Oliver Twist - Charles Dickens
Oliver Twist este un orfan este exploatat la sânge într-o manufactură,
apoi este plasat într-un orfelinat de unde fuge și rătăcește pe străzile
Londrei, unde îl va întâlni pe Artful Dodger, șeful unei bande de hoți de
buzunare. Aceștia sunt antrenați și folosiți de bătrânul recidivist Fagin, fără
ca să-și dea seama de natura activităților lui criminale. Oliver va deveni și
el hoț ca ceilalți, antrenat fiind de bătrânul viclean.
6. Harry Potter - J. K. Rowling
Harry este un orfan care la vârsta de 11 ani descoperă că
este vrăjitor și se trage din părinți magicieni. El urmează cursurile de magie
la Hogwarts - Școala de Farmece și Vrăjitorie. Sub îndrumarea
directorului Albus Dumbledore, Harry află că este un personaj faimos în
lumea vrăjitoriei de acolo și că soarta lui este legată de Lordul
Cap-de-Mort (Voldemort), vrăjitorul întunecat care i-a ucis părinții și
care se presupune că a murit când a încercat să-l omoare și pe Harry.
7. Gavroche (Mizerabilii) - Victor Hugo
Gavroche, fiul cuplului Thenardier, care l-a și abandonat,
în vârstă de numai unsprezece ani, duce o viață de ștrengar, pe străzile
Parisului. Deși lipsit de dragoste și de căldura unui cămin, acesta este nevoit
să-și poarte singur de grijă. Cu toate astea însă, Gavroche își păstrează
inocența, curajul și dragostea față de oameni.
Micul Gavroche se oferă ca voluntar pentru a aduce
revoluționarilor muniții, strecurându-se printre cadavrele soldaților morți și
golindu-le cartușierele. Deși rănit, Gavroche nu se dă bătut. Un al doilea
glonț însă îl rănește mortal. Atunci micuțul lansează o ultimă sfidare gărzilor
naționale, cântând: „Je suis
tomhe par terre C’est la
Jante a Voltaire ()” - „De-am
căzut, nu-i un mister, /De vină e doar Voltaire ()” Imaginea micuțului Gavroche
va rămâne pentru totdeauna un simbol al tuturor celor care își sacrifică viața
pentru apărarea libertății.