Cinci cărți despre părțile neștiute ale religiei

Am căutat în ultimele zile câteva cărți dedicate religiei, ținând cont că suntem în pragul unei mari sărbători. Nu mi-a fost greu să găsesc, sunt la tot pasul cărți care mai de care pline de învățături, dar asta nu înseamnă că toate sunt și adevărate. Iată ce vă propun eu:

1. Osho – Credință, îndoială și fanatism

Învățăturile lui Osho, poate cel mai cunoscut lider spiritual al secolului trecut, dă peste cap toate formele de gândire, dând naștere la o continuă întrebare despre certitudini și procese de conștientizare de sine.
Aceste cărți din seria „Osho” aduc extrase din răspunsurile lui Osho date discipolilor săi ținând cont de cele mai importante probleme pe care și le pun oamenii interesați de știința transformării de sine și de o spiritualitate adaptată la provocările cotidiene ale vieții contemporane.

2. Împărăția Cerurilor de Emmanuel Carrère

Romanul spune povestea începuturilor creștinismului și a modului în care acesta s-a răspândit pe întreg globul. Cartea poate fi numită atât o meditație asupra istoriei și religiei, dar și o confensare a autorului.
Începând cu propria experiență religioasă, Carrère își imaginează, cu abilitatea unui detectiv, începuturile creștinismului, ținând sub lupa sa parcursul și cuvintele apostolilor Luca și Pavel. Mai mult, în strădania sa, încearcă să înțeleagă de ce credința continuă să aibă o putere atât de mare de două mii de ani încoace.

3. Cea mai lungă săptămână de Nick Page

Ținând cont de istorie, moartea lui Iisus a fost un eveniment fără prea mare însemnătate, o simplă execuție în Iudeea, o părticică de pământ cu iz roman. În această carte vedem că toate acestea, răstignirea și evenimentele din acele zile aveau să schimbe lumea din temelii, până în zilele noastre. Ultima săptămână trăită de Iisus pe pământ a fost, probabil, cea mai importantă săptămână din întreaga istorie a omenirii. Cartea de față arată cu lux de amănuntul, fiecare zi, fiecare oră, ultimele, de la intrarea triumfală a Lui în Ierusalim, duminică, până la Înviere. Sunt prezentate mărturiile apostolilor din Evanghelii, dovezi istorice și descoperiri arheologice. Îmbinându-le într-o narațiune alertă și obiectivă, Nick Page (nume destinat, de scriitor) ne aduce în fața ochilor Ierusalimul acelor vremuri, cu obiceiurile, oamenii, chiar și mirosurile sale, surprins în Săptămâna Sfântă de dinaintea Paștelui. Nu este o carte mângâiată de ficțiune, ci de istorie adevărată, cu personaje reale și fapte care au avut loc.

4. Chipul neștiut al lui Iisus de Mariano Fernandez Urresti

În această carte, Mariano Fernández Urresti ne invită să redescoperim, chiar dacă multe dintre teorii sunt controversate, momentele-cheie din viața Celui care a marcat istoria umanității. O surprinzătoare cercetare istorică aprofundează trei aspecte importante din viața celui care a fost Iisus din Nazaret: anii petrecuți în Egipt, presupusa origine eseniană, enigma morții Sale și a mormântului despre care unii susțin că s-ar afla într-un sat din Pirineii francezi.
Teorii secrete, tulburătoare, prezentate într-o fascinantă investigație care va dezvălui o altă perspectivă asupra vieții Mântuitorului.

5. Istoria Diavolului de Paul Carus

Mulți spun că răul a fost personificat, că el nu există la prima vedere, dar cu cât ne aprofundăm în studii, cu atât mai mai mult observăm fascinanta lume a sa. La începuturi, Răul era întruchiparea a tot ce însemna urât, dezgustător, dar, cu timpul, s-a transformat în malefic. El simbolizează ura, distrugerea, reprezentând rivalul existenței, al adevărului, al Divinității. Diavolul este răzvrătitul universului, solitarul din imperiul negru, piaza-rea, abaterea de la regulă, hoțul de suflete, pângăritorul, întâmplarea neprevazută ce nu cunoaște legea; el este copia după original, tot ceea ce maltratează în lumea fizică hotărârile lui Dumnezeu, care impune un gen clar de conduită. Tot Diavolul rupe monotonia care ar putea să inunde sferele universale dacă fiecare atom, în perfecțiunea lui subconștientă și cu o pioasă supunere ar urma orbește un curs în mare prestabilit.

La întrebarea: „De ce Dumnezeu nu îl ucide pe Lucifer?” nu poate răspunde decât Primul, noi suntem prea mici.