Dacă ar fi să alegeți, în pielea cărui personaj literar nu v-ați pune?

Sunt convins că mulți dintre voi au lăcrimat la întâlnirea cu anumite pasaje mai sensibile, în cărți sau, de ce nu, chiar cu personaje. Ei bine, să rămânem la cele din urmă. Personajele sunt de mai multe feluri: puternice, iubitoare, fricoase, perfide, etc. Multe sunt care v-au atras, dar tot la fel de multe și cele care, cu povestea lor, au rămas într-un colț al sufletului vostru. De aici se naște o întrebare: Dacă ar fi să alegeți, în pielea cărui personaj nu v-ați pune?

Eu, ca să fiu sincer și să trec direct la subiect, nu m-aș pune în pielea lui Oliver Twist, personajul principal din cartea cu același nume de Charles Dickens.

Născut de o biată femeie care moare la scurt timp după această minune, Oliver (nume pus la un azil) rămâne până la vârsta de nouă ani în grija parohiei, trăind într-o casă mizeră cu alți tovarăși de suferință.

În viața bietului copil apare un anume domn Bumble, căruia i se dăduse sarcina de a-l duce pe Oliver la casa de muncă alături de alți orfani. Fiindcă aici mâncarea era foarte puțină, Oliver s-a văzut nevoit să mai ceară o porție, dar pentru un asemenea gest este izolat și dat spre adopție. După ce un coșar se interesează de el, dar din milă judecătorul refuză să îl lase pe mâinile acelui om, viața lui tot nu se schimbă în bine. La scurt timp este adoptat de domnul Sowerberry, un meșter ce face sicrie pentru azil.

Aici, Oliver învață meseria și aduce pentru stăpânul său un profit serios. Într-o seară este bătut de un alt ucenic al domnului Soweberry - Noah, fapt pentru care tot el este scos țap ispășitor. Nemaisuportând, fuge spre Londra. Drumul nu era deloc scurt și presărat cu petale de trandafir, ci anevoios, dar spre bucuria lui, Oliver se întâlnește cu un vechi prieten - Dick, care îi oferă câteva cuvinte pe care tânărul nostru personaj le va ține minte toată viața.

Ajuns la Londra aproape mort de oboseală și foame, se împrietenește cu un băiat - Șmecherul, care îi oferă hrană furată de pe taraba unei piețe. Șmecherul îi propune să-l prezinte protectorului său - domnul Fagin. Oliver, străin de astfel de ticăloși, cade în capcana șmecherului. Fagin se arată încântat de noul sosit și îl îngrijește până își revine. Îi propune să-l învețe ceva interesant, ca și pe ceilalți băieți, prezentându-i diferite moduri de a șterpeli batiste de la oamenii cu stare, ceea ce îl încântă pe Oliver.

Într-o zi, Oliver cere voie să meargă și el cu Șmecherul și prietenul lui la treabă, simțindu-se în stare de astfel de fapte. Este martor la furtul celui dintâi, care scoate din buzunarul unui cetățean o batistă (în acele timpuri, batistele scoteau în evidență rangul înalt al unui om, după cum am mai spus), dar, speriat, o ia la fugă.

Cetățeanul observă lipsa batistei și se alarmează. După o cursă scurtă, pe străzile Londrei, în care mai mulți oameni se aflau pe urmele lui, Oliver este prins după ce primește un pumn în figură, pierzându-și astfel cunoștința, și dus la poliție, unde nu se găsește nici o batistă asupra lui, drept pentru care este considerat nevinovat. Păgubașul, domnul Brownlow, îl ia pe Oliver cu scopul de a-l îngriji. După o perioadă de stat la pat, băiatul își revine.

Când veni domnul Brownlow să-l vadă, observă marea asemănare a lui Oliver cu o femeie dintr-un tablou. După tot tratamentul frumos, Oliver se arată dispus să facă orice ca drept mulțumire. În tot acest timp, Fagin și copiii lui devin panicați la auzul veștii că ultimul sosit printre ei este la niște străini, existând riscul să le dezvăluie activitatea murdară. După lungi rugăminți catre un bun prieten, Sikes, și partenera lui, Nancy, Fagin se arată disperat ca ei să-l găsească.

Între timp, Oliver primise sarcina de a duce câteva cărți, înapoi, la o librărie, dar spre ghinionul lui este văzut de Nancy și prins. Fata reușește să i-l aducă bătrânului evreu, Fagin, care îl ține captiv pe Oliver câteva zile în casa lui. Băiatul, cu gândul la domnul Brownlow și menajera lui, își făcea griji de ceea ce vor spune ei despre el. La propunerea lui Sikes, Fagin îl folosește pe Oliver la un jaf, dar acesta nu are loc, deoarece băiatul, dorind să anunțe pe locatarii casei, este împușcat de majordom. În urma fugii celorlalți de la locul faptei, Oliver este lăsat într-un șanț. Băiatul reușește să se trezească și se târăște până la casa ce trebuia jefuită. Aici, doamna Myle și Rose, nepoata ei, cheamă de urgență pe doctorul Losberne, care îl îngriji pe bietul Oliver.

Și de această dată reuși să-și revină și, cu cele mai blânde cuvinte, spuse celor din jur întreaga sa poveste. Impresionate de cele auzie și prinzând, totodată, mare drag de acest băiat, doamnele îl iau pe Oliver și îl duc la țară pe întreaga perioadă a primăverii. Aici, Oliver trăiește clipe liniștite, pline de dragoste.

Urmărit de ghinion și în acest sat liniștit, Oliver dădu într-un local peste Fagin și un prieten de-al lui. Totuși, bătrânul nu-l înhață pe baiat și se întoarce la Londra cu mâna goală.

Într-o seară, domnișoara Rose este vizitată, pe neașteptate, de o anume Nancy, care îi poveșteste de sărmanul copil, pe urmele căruia sunt câțiva derbedei. Nancy este spionată și prinsă în fapt, în timp ce oferea informații, sfârșind în gherele morții, trimisă de Sikes.

Într-un final, Oliver își întâlni primul lui binefacator, domnul Brownlow, cărui îi explică de ce nu mai reuși să se întoarcă acasă în acea seară. Inițial, domnul Brownlow își schimbase părerea despre băiat, dar când Rose povesti mătuții ei, docturului și binefăcătorului despre ce îi povestise Nancy, situația reveni la normal în ochii celui dintâi.

Sikes, vinovat de moartea lui Nancy, se aruncă de pe un acoperiș într-un laț, sfârșind spânzurat. Fagin este și el prins și condamnat la moarte. Baiatul este dus să-l vadă pe bătrân în inchisoare, care îi spune unde ține ascunsă mica lui comoară.

Oliver reușește să aibă, într-un final, o viață liniștită alături de domnul Brownlow, care prinde foarte mult drag de copil.

Tweet