Într-una din zile mă aflam într-un supermarket, când am
zărit această carte a cărei coperți m-a fascinat. Mi-am zis: „Ei, ia uite un roman scris de cineva de altă
naționalitate, care s-a interesat foarte mult de istoria României. Gata, o
cumpăr.” Și așa a ajuns în coșul de cumpărături, ca mai apoi să mă apuc de ea.
Recunosc, primul volum (Jack Spintecătorul) nu l-am achiziționat, dar m-am
revanșat acum.
Nu mai citisem de mult un roman care să mă țină cu sufletul
la gură de la început până la sfârșit. Sincer, chiar îmi doream să citesc acest
roman, acolo, pe loc, mai ales că era vorba despre meleagurile noastre, mai
exact acțiunea se petrece în cea mai mare parte la Castelul Bran.
După primele o sută de pagini am bănuit cine ar fi prințul
nemuritor (Directorul Moldoveanu), însă mare mi-a fost uimirea să văd că Maniscalco
a lansat un labirint literar care era să mă piardă printre rânduri.
Acțiunea romanului are loc, după cum am spus și mai sus,
lângă Brașov, iar experiențele trăite de personajele principale Audrey Rose și
Thomas Creswell sunt uluitoare.
Cei doi tineri englezi se aflau în drum spre Castelului lui
Dracula, care servește drept sediu pentru Institutul de Criminalistică și
Medicină Legală, când în trenul ce-i transporta are loc o crima macabră.
Lucrurile încep să se complice din momentul în care cei doi ajung la castel,
iar alte de crime se petrec în preajma institutului. Audrey Rose, însoțită în
orice clipă de Thomas, începe să-și asume rolul de detectiv, cu scopul de a
investiga aceste tragedii și cu speranța de a găsi criminalul.
Dacă vreți să aflați cine este Dracula, și cum se termină
această poveste din Carpați, vă invit să citiți cartea; merită cu prisosință!