Echilibrul sau calitatea? Cine cรขศ™tigฤƒ รฎn poezie?

Poeziile, fie ele ศ™i grele, dar nu ca dificultate a receptฤƒrii, ci grele din punct de vedere al ideilor ศ™i al semnificaศ›iilor, au atรขt echilibru, cรขt ศ™i calitate รฎntr-un carusel al vieศ›ii ca trฤƒire ศ™i conศ™tiinศ›ฤƒ, ca luciditate ศ™i ordine รฎntr-o lume coerentฤƒ ศ™i transparentฤƒ.
Existฤƒ oameni care s-au รฎntrebat cine cรขศ™tigฤƒ รฎn poezie: echilibrul sau calitatea?

Aศ™adar, echilibrul constฤƒ รฎn exprimarea inexprimabilului ศ™i menศ›inerea รฎntre lumi, pe cรขnd calitatea, cu rฤƒdฤƒcini din Grecia anticฤƒ ศ™i cu perioade de excelentฤƒ รฎnflorire รฎn romantism ศ™i simbolism, dฤƒ frumuseศ›e ศ™i culoare poeziei, acea muzicalitate ce mรขngรขie organul lui Corti.
Primul este covรขrศ™itor, majoritatea poeziilor fiind un drum al esenศ›elor greu de atins ศ™i de rostit, dar calitatea, cu complicaศ›iile, confuziile, opacitฤƒศ›ile ei fac sฤƒ fie evitate cliศ™eele ortografie, grele pentru unii oameni. รŽntre echilibru ศ™i calitate existฤƒ o punte tacitฤƒ, aproape indescriptibilฤƒ, o armonie fireascฤƒ.

De o carte de poezie nimeni nu se poate apropia decรขt cu tandreศ›e, ca atunci cรขnd simศ›im nevoia sฤƒ mรขncฤƒm o prฤƒjiturฤƒ sau sฤƒ bem o limonadฤƒ.

Dacฤƒ ar fi sฤƒ ne luฤƒm dupฤƒ caracteristici, am vedea cฤƒ echilibrul dominฤƒ la acest capitol; ศ™i anume:

1. Libertatea pe care autorul ศ™i-o poate lua รฎn raport cu normele limbii literare;
2. Contrastul dintre sensul denotativ ศ™i sensul conotativ al cuvintelor
3. Caracterul individualizat al stilului (fiecare autor avรขnd stil propriu, are o oarecare uศ™urinศ›ฤƒ รฎn a echilibra poezia)
4. Unicitatea ศ™i inovarea expresiei
5. Bogฤƒศ›ia lexicalฤƒ (din punct de vedere statistic)
6. Sensurile multiple ale aceluiaศ™i cuvรขnt
7. รŽnglobarea elementelor din toate stilurile funcศ›ionale, dar ศ™i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon)
8. Mesajul are funcศ›ie poeticฤƒ, centratฤƒ asupra lui รฎnsuศ™i, asigurรขndu-i acestuia o structurฤƒ care รฎl face perceptibil la nivelul formei ศ™i adesea uศ™or de fixat รฎn memorie. Prin funcศ›ia poeticฤƒ, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaศ›ie, ci un text interesant รฎn sine: plฤƒcut, frumos, obsedant, amuzant. Pregnanศ›a mesajului este produsฤƒ de simetrii, repetiศ›ii, rime, ritm, sensuri figurate.
9. Folosirea termenilor cu sens figurat ca ศ™i a celora care, prin anumite calitฤƒศ›i, trezesc รฎn conศ™tiinศ›a cititorilor imagini plastice, emoศ›ii, sentimente;

Calitatea, รฎn schimb, riposteazฤƒ cu:

1. Exprimarea clarฤƒ a gรขndurilor ศ™i a sentimentelor
2. Utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprima­rea gรขndurilor ศ™i sentimentelor
3. Respectarea normelor limbii รฎn organizarea comunicฤƒrii
4. Utilizarea riguroasฤƒ a termenilor รฎn organizarea enunศ›urilor
5. Utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literarฤƒ

Cu alte cuvinte, numim poezie” acel text care ne impresioneazฤƒ, care ne oferฤƒ un sentiment de acalmie, de plฤƒcere, o impresie de lucru propriu ศ™i inestimabil. Emoศ›ia produsฤƒ, fฤƒrฤƒ doar ศ™i poate, este efectul unei imagini poetice pe care poezia o produce datoritฤƒ cuvintelor de calitate, numite metafore”.