În luna septembrie a anului trecut am creat primul model de
sticker. Cu puțin timp înainte văzusem la câteva galerii de fotbal din
străinătate și, pasionat fiind de poezie și cu un brand în picioare, ce creștea
văzând cu ochii, am decis să mă apuc de treabă.
Nu am mers nicăieri, la vreun atelier foto, cu scopul de a fi
ajutat. Nu a existat un alt om care să îmi dea vreo idee. Așadar, am tipărit
primul model. Am venit acasă cu el și m-am pus pe decupat. La o lună distanță
au mai urmat alte două. Mesajele au fost clare: Arta Lirică bine reprezentată
de acel logo rotund, fundaluri ieșite din comun, însoțite de citate care să
atragă ochiul cititorului, dar și poeți care nu puteau, bineînțeles, să
lipsească.
Am vrut să fiu original
Autocolantul nu este cauciucat, hârtia predomină și chiar rezistă în fața soarelui, vântului, ploii sau ninsorii cu brio. A fost un proces greu, dar a meritat. Stickerele sunt o parte din brand. Am pus numele mai presus de orice, i-am adăugat culoare și mulțumirea a venit.
Le-am analizat mult timp, cu satisfacție
Nu am primit niciodată vreo sumă pentru un astfel de fenomen. Buzunarul a
stat la baza demonstrației că se poate. Prin aceste abțibilduri pe care oamenii
le văd în Ploiești, nu am vrut altceva decât să le amintesc că încă mai există
poezie, cărți, cultură, etc. Mi-am folosit imaginația pentru a atrage atenția
asupra versului. Rafinamentul lor se lovește de multe priviri agramate sau
semi-analfabete, dar acestea sunt doar note de subsol într-o lume gri, în care
banul ține apăsate multe priviri în jos. Oamenii ridică privirile cu greu, iar
atunci când le ridică, ochii lor fie se opresc în telefoane, fie în fața sau
spatele altor oameni, preferând să judece aspecte ce nu ar trebui să-i
privească pe ei.
Unde am ajuns?
Azi, stickerele cu Artă Lirică se pot găsi și în alte orașe
precum: București, Brașov, Alba-Iulia, Focșani, Buzău, Iași, Constanța,
Râmnicu-Vâlcea, dar și în străinătate - Germania, Marea Britanie, Italia,
Spania, Cehia, Austria, Grecia, Bulgaria, Ungaria, SUA, Canada, Elveția și
Maroc.
Am reușit să las urme în timp, am reușit să dau naștere unor
obiecte pe lângă care lumea sper că nu va mai trece nepăsătoare și, lângă care
sper să adauge cineva, într-o bună zi, un alt model de sticker.
